AI Act, pe înțelesul firmei tale. Și ce acoperă ARIA KNOWS în locul tău.

Din 2 august 2026 se aplică Regulamentul (UE) 2024/1689, cunoscut ca AI Act. Dacă pe WhatsApp, pe email sau la telefon răspunde un asistent AI în numele firmei tale, întrebarea practică este simplă: cine trebuie să anunțe clientul, tu sau firma care ți-a dat asistentul?

Răspunsul scurt este acesta, iar restul paginii îl detaliază: Obligația de a proiecta asistentul astfel încât clientul să afle că vorbește cu o inteligență artificială revine furnizorului sistemului, adică nouă, potrivit articolului 50 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/1689. Informațiile de pe această pagină sunt orientative și nu constituie consultanță juridică.

Pagina este scrisă pentru un patron fără pregătire juridică, iar la final găsești sursele, cu link, ca să poți verifica singur fiecare afirmație.

Ce este AI Act și pe cine obligă?

AI Act este legea europeană a inteligenței artificiale, aplicabilă direct în toate statele membre, deci și în România, fără o lege de transpunere. Regulamentul împarte răspunderea între furnizor, cine construiește și pune pe piață sistemul AI, și implementator, firma care folosește sistemul în activitatea ei.

Definițiile sunt în articolul 3. Punctul 3 spune că furnizor este cine dezvoltă un sistem AI sau pune să fie dezvoltat și îl introduce pe piață ori îl pune în funcțiune sub numele sau marca proprie. Punctul 4 spune că implementator, termenul deployer din varianta engleză, este cine folosește un sistem AI aflat sub autoritatea sa, în afara unei activități personale neprofesionale. Cele două roluri au liste de obligații foarte diferite, cea mai lungă fiind a furnizorului, iar firma mică din România care cumpără un asistent gata făcut este aproape întotdeauna implementator.

Trebuie să spun clientului că vorbește cu o inteligență artificială?

Da, clientul trebuie să afle, dar obligația legală de a construi sistemul așa încât omul să afle cade pe furnizor, nu pe firma ta. Articolul 50 alineatul (1) începe cu formula furnizorii se asigură că sistemele AI destinate să interacționeze direct cu persoane fizice sunt proiectate și dezvoltate astfel încât persoana să fie informată că interacționează cu un sistem AI. Pentru asistentul din acest site, furnizorul este ARIA KNOWS.

Alineatul (1) are și o excepție de bun-simț: informarea nu este necesară dacă este evidentă pentru o persoană rezonabil de informată, atentă și avizată, ținând cont de circumstanțe. În practică nu ne bazăm pe această excepție. Un mesaj pe WhatsApp seamănă cu un mesaj de la un coleg, deci evidența nu se prezumă.

Articolul 50 alineatul (5) adaugă regula de moment: informările de la alineatele (1) la (4) se dau într-un mod clar și distinct, cel târziu la momentul primei interacțiuni sau expuneri, și în formate accesibile pentru persoanele cu dizabilități. De aici vine recomandarea concretă din secțiunea cu texte de copiat: anunțul stă în primul mesaj, nu într-o pagină de termeni pe care nu o deschide nimeni.

De când se aplică?

Calendarul este în articolul 113, dar nu mai este cel din textul inițial. Regulamentul (UE) 2026/1744, pachetul numit Digital Omnibus on AI, în vigoare din 27 iulie 2026, a mutat mai departe termenele pentru sistemele cu grad ridicat de risc. Articolul 50 este în capitolul IV, deci se încadrează în regula generală și se aplică din 2 august 2026.

Calendarul aplicării, în cea mai mare parte din articolul 113, cu modificările de până acum:

• 2 februarie 2025, trecut, capitolele I și II: practicile interzise de la articolul 5, în forma de atunci, și articolul 4 privind alfabetizarea în domeniul IA, între timp rescris.
• 2 august 2025, trecut: regulile pentru modelele de uz general, guvernanța și capitolul privind sancțiunile, cu excepția articolului 101.
• 2 august 2026, trecut: obligațiile de transparență din articolul 50 și restul regulamentului, cu excepția obligațiilor pentru sistemele cu grad ridicat de risc din anexa III, mutate prin Digital Omnibus la 2 decembrie 2027.
• 2 decembrie 2026, viitor, termen care vine din articolul 111 alineatul (4), adăugat prin Digital Omnibus, nu din articolul 113: marcarea citibilă automat de la articolul 50 alineatul (2), pentru sistemele generative aflate deja pe piață înainte de 2 august 2026. Este o obligație a furnizorului, nu a firmei tale. De la aceeași dată se aplică și practicile nou adăugate pe lista interdicțiilor din articolul 5.
• 2 decembrie 2027, viitor: obligațiile pentru sistemele cu grad ridicat de risc din anexa III, între care recrutare, educație, credit și asigurări. Termenul inițial era 2 august 2026.
• 2 august 2028, viitor: articolul 6 alineatul (1) și obligațiile corespunzătoare, pentru sistemele cu grad ridicat de risc încorporate în produse reglementate. Termenul inițial era 2 august 2027.

Cine răspunde, furnizorul sau firma mea?

Împărțirea este pe alineate, nu pe intuiție. Este locul unde se greșește cel mai des, inclusiv în materiale de prezentare care spun că obligația de a anunța cade pe firma care folosește asistentul. Textul articolului 50 alineatul (1), citat mai sus, spune altceva: alineatele (1) și (2) obligă furnizorul, iar alineatele (3) și (4) obligă implementatorul, adică firma ta, dar numai în situații specifice, care de regulă nu apar la un asistent de relații cu clienții.

O precizare de echilibru, ca să nu rămâi cu impresia că nu te privește nimic. Articolul 99 alineatul (4) litera (g), care stabilește amenda, vorbește despre obligațiile de transparență de la articolul 50 ale furnizorilor și ale implementatorilor, iar articolul 50 alineatul (6) lasă neatinse alte obligații de transparență din dreptul Uniunii și din dreptul intern. Separat de AI Act, legislația română de protecție a consumatorului îți interzice să induci clientul în eroare cu privire la cine îi răspunde. De aceea recomandarea practică rămâne aceeași: pune anunțul, chiar dacă obligația de proiectare nu este a ta.

Două excepții merită știute. Dacă iei un sistem AI, îi pui numele sau marca ta și îl revinzi ca produs propriu, sau îl modifici substanțial, articolul 25 te poate trata drept furnizor, cu toate obligațiile aferente; textul privește sistemele cu grad ridicat de risc, deci în principiu nu atinge un asistent obișnuit de WhatsApp, dar merită verificat înainte de a pune un AI pe piață sub marca ta. Iar dacă sistemul tău ar intra în categoria cu grad ridicat de risc, articolul 26 adaugă implementatorului o listă separată de obligații, între care supraveghere umană și păstrarea jurnalelor.

Ce trebuie să fac concret dacă folosesc un asistent AI?

Ca implementator, ai o listă scurtă, în ordinea în care contează:

1. Anunțul. Textul stă în primul mesaj al conversației și, în plus, în descrierea profilului de business și pe pagina ta de contact. Vezi formulările gata de copiat mai jos.
2. Ieșirea către om. Clientul trebuie să poată ajunge la o persoană, iar asistentul nu trebuie să pretindă că este om dacă este întrebat direct.
3. Instruirea echipei. Articolul 4, rescris prin Regulamentul (UE) 2026/1744, cere furnizorilor și implementatorilor să ia măsuri pentru a sprijini alfabetizarea în domeniul IA a personalului propriu, și spune expres că obligația nu impune garantarea vreunui nivel anume de alfabetizare pentru vreo persoană. Practic: oamenii care folosesc asistentul trebuie să știe ce face și când preiau ei conversația.
4. Textul publicat. Dacă publici articole scrise de AI care informează publicul asupra unor chestiuni de interes public, articolul 50 alineatul (4) al doilea paragraf cere să declari acest lucru, cu excepția cazului în care textul a trecut prin verificare editorială sau revizuire umană și o persoană fizică sau juridică deține răspunderea editorială.
5. Datele personale. GDPR se aplică în paralel și era deja obligatoriu. AI Act nu îl înlocuiește și nu îl relaxează.

Ce nu intră pe lista ta, dacă folosești un asistent cumpărat: proiectarea sistemului astfel încât să se autodeclare, marcarea tehnică a conținutului generat și documentația tehnică a modelului. Acelea sunt ale furnizorului.

Ce text pot pune ca să anunț clientul?

Regulamentul cere o informare clară și distinctă, nu o formulă anume. Mai jos sunt patru variante scurte, în română, gata de copiat: înlocuiești numele firmei și le folosești ca atare. Sunt formulări uzuale de informare, nu texte impuse de lege, și pot fi adaptate la tonul afacerii tale.

Unde se pune anunțul într-o conversație pe WhatsApp?

În primul mesaj pe care asistentul îl trimite, înaintea răspunsului la întrebare, pentru că articolul 50 alineatul (5) cere informarea cel târziu la momentul primei interacțiuni. O singură propoziție, apoi treci la treabă, ca să nu transformi o obligație de transparență într-un zid de text pe care clientul îl închide.

Trei detalii practice care se ratează des. Descrierea profilului de WhatsApp Business, singură, este slabă: mulți oameni scriu direct din listă și nu deschid niciodată profilul. Anunțul se repune la fiecare conversație nouă cu cineva care nu a mai vorbit cu asistentul, nu o singură dată la lansare. Iar dacă discuția este preluată de un coleg, e bine să îi spui clientului că a preluat un coleg, pentru că altfel continuă să creadă că vorbește cu AI-ul.

La telefon se aplică aceeași logică, și mai strict: mesajul de deschidere spune că răspunde un asistent automat, înainte de a se colecta orice informație. Vocea folosită de ARIA KNOWS este sintetică și nu este clonată după vocea unui client sau a unui angajat al tău. Orientativ, o astfel de voce nu se încadrează în definiția deepfake din articolul 3, care privește conținut ce seamănă cu persoane existente.

Ce amenzi și ce autorități, în România?

Plafonul european este în articolul 99. Alineatul (4) litera (g) prevede, pentru încălcarea obligațiilor de transparență de la articolul 50 de către furnizori și de către implementatori, amenzi administrative de până la 15.000.000 EUR sau, pentru o întreprindere, până la 3 la sută din cifra de afaceri mondială anuală totală din exercițiul financiar precedent, cea mai mare dintre acestea. Alineatul (6) prevede că pentru IMM-uri, inclusiv start-up-uri, se aplică valoarea mai mică dintre procent și sumă. Sunt plafoane maxime, nu amenzi tipice, iar cuantumul efectiv se stabilește de autoritatea competentă.

Partea românească este încă în construcție și merită spus simplu. Printr-un memorandum adoptat pe 12 martie 2026, Guvernul a propus arhitectura instituțională: ANCOM ca autoritate de supraveghere a pieței și punct unic de contact, Autoritatea pentru Digitalizarea României ca autoritate de notificare, ASF și BNR pe zona financiară, ANSPDCP pe domeniile sensibile. Într-un comunicat din 24 iulie 2026, ANCOM a spus deschis că autoritățile competente vor putea verifica și sancționa nerespectarea obligațiilor din regulament doar după intrarea în vigoare a actului normativ național, aflat în elaborare. La verificarea din 9 august 2026, acea lege nu era adoptată. Regulamentul se aplică oricum direct, dar mecanismul de control și sancțiune din România nu este încă funcțional.

Cum ne ocupăm de partea care ne revine

Această secțiune este despre produs, nu despre lege, și este separată intenționat de restul paginii. ARIA KNOWS este furnizorul sistemului, deci obligațiile din articolul 50 alineatele (1) și (2) sunt ale noastre, iar firma ta nu trebuie să facă nimic tehnic pentru ele. Concret:

• Asistentul se identifică explicit ca asistent AI la începutul conversației cu un client care nu a mai vorbit cu el și nu pretinde niciodată că este om.
• Textul de identificare este configurabil pe fiecare afacere, așa că poți folosi exact formularea din secțiunea de mai sus, în tonul firmei tale.
• Vocea de la telefon este sintetică, se anunță ca atare și nu este clonată după vocea cuiva din firma ta.
• Preluarea de către un coleg se face din același ecran, iar istoricul complet al conversațiilor rămâne vizibil, așa că, dacă te întreabă cineva, ai istoricul la îndemână.
• Serverele stau la Contabo, Lauterbourg, Franța, modelul lingvistic este Mistral, fiecare afacere are baza ei de date, iar conversațiile nu sunt folosite pentru antrenarea niciunui model. Stocarea datelor și partea scrisă, adică mesajele primite și răspunsurile trimise, rămân în Uniunea Europeană.
• Vocea, numai dacă o activezi. Răspunsul la telefon nu este pornit pentru o afacere decât dacă îl ceri. Când este pornit, transcrierea a ceea ce spune apelantul se face pe punctul de acces european al furnizorului nostru de transcriere, iar sinteza vocii, adică sunetul pe care îl aude apelantul, este procesată de un furnizor din afara Uniunii Europene. Transferul acela este acoperit prin contractul cu furnizorul respectiv, iar cine sunt furnizorii scrie în DPA.
• Ce nu facem încă: marcarea citibilă automat a răspunsurilor, cerută de articolul 50 alineatul (2), este în lucru. Termenul care ni se aplică este 2 decembrie 2026 și actualizăm pagina când o punem în funcțiune. Codul de bune practici privind transparența conținutului generat de IA este voluntar și nu l-am semnat.

Ce nu facem deloc: nu îți vindem o garanție de conformitate, nu îți semnăm o declarație că firma ta este conformă și nu îți ținem loc de avocat. Conformitatea ta depinde și de cum folosești sistemul, iar asta rămâne decizia ta. Cum arată sistemul într-o firmă reală poți vedea în pagina despre firma noastră de instalări fotovoltaice.

Întrebări frecvente

Surse

Toate afirmațiile juridice de mai sus au fost verificate pe 9 august 2026, direct pe textele de mai jos. Dacă găsești o neconcordanță, scrie la [email protected] și corectăm pagina.

• Regulamentul (UE) 2024/1689 (AI Act), text pe EUR-Lex: versiunea română. Articolele citate: 3, 4, 5, 25, 26, 50, 99, 111, 113 și anexa III.
• Regulamentul (UE) 2026/1744, Digital Omnibus on AI, în vigoare din 27 iulie 2026, care a rescris articolul 4 și a mutat termenele pentru sistemele cu grad ridicat de risc: textul în Jurnalul Oficial și anunțul Comisiei Europene.
• Comisia Europeană, orientările privind obligațiile de transparență, publicate pe 20 iulie 2026: pagina orientărilor și întrebările frecvente privind articolul 50. Aderarea la Codul de bune practici privind transparența conținutului generat de IA este voluntară și privește furnizorii.
• Guvernul României, informația de presă din ședința de Guvern din 12 martie 2026, memorandumul privind autoritățile naționale competente: gov.ro.
• ANCOM, comunicat din 24 iulie 2026 privind stadiul cadrului de implementare din România: ancom.ro.

Cine a scris pagina

ARIA KNOWS este marca operată de Annapolis Tour S.R.L., CUI RO38461850. Ți-am recomandat mai sus să verifici cine îți răspunde și cine îți vinde sistemul, așa că datele noastre de identificare stau aici, verificabile în registrele publice, la fel ca ale oricărui furnizor pe care îl compari. Aceasta este informare generală despre Regulamentul (UE) 2024/1689 pentru firme mici din România. Nu este consultanță juridică și nu creează o relație avocat-client. Situația firmei tale poate diferi, iar cadrul național de aplicare este încă în lucru. Pentru o decizie cu miză, întreabă un avocat.

Mai departe

Dacă vrei un asistent care se prezintă corect din primul mesaj și care îți lasă evidența conversațiilor la vedere: Comunicare 199 de lei pe lună, Operațiuni 499 de lei pe lună, iar Dezvoltare se stabilește la cerere. Prețul afișat este suma pe care o plătești la abonament, cu TVA inclus. Peste el pot apărea doar consumurile pe care le vezi dinainte: taxele Meta pentru WhatsApp, refacturate la cost, și minutele de telefon peste cele incluse. Nu există cost de instalare. La plata anuală plătești zece luni în loc de douăsprezece, 1.990 de lei și 4.990 de lei pe an.

Pagini legate, dacă vrei să duci decizia mai departe:

• Prețurile complete și cât costă de fapt un asistent AI în România, cu costurile ascunse puse pe masă.
• Comparația cu FlowBotic, dacă evaluezi mai mulți furnizori și vrei să știi ce publică fiecare.
• Cum folosim noi sistemul, în propria noastră firmă de instalări fotovoltaice.
• Nu apuc să răspund clienților și cât pierzi dintr-un mesaj fără răspuns, dacă problema ta este timpul, nu conformitatea.